Fără categorie

Empatie vs Atingere

azi scriu despre acest subiect, care nu mai suporta AZI amanare.

traim o perioada ciudata in care ne transformam in diverse feluri, astfel incat e posibil sa nu mai intelegem cu toti la fel ce inseamna diferite lucruri, valori, fatete ale vietii acesteia minunate.

asta e fost introducerea.

a fost o perioada in trecutul nu foarte indepartat in care era la moda sa se regaseasca empatia intre top 5 caracterisitici ale omului. daca nu se regasea, pac, ti-o luai ca arie de imbunatatit profesionala. (e cu moda, ca la fashion, si in people developement)

io, atunci, personal atacata de niste remarci profesionale legate de empatia pe care o am sau nu, am studiat. ce e, cu ce se mananca, cum se evalueaza, etc. mie mi se pare ca empatia nu se declara „esti” / „nu esti”, ci se VEDE, respectiv, persoanele care sunt empatice, se vede pe ele ca traiesc alaturi de ceilalti povestile lor. ca ma stiti cum ma infierbant si enervez si traiesc toate povestile. mie asa mi se pare: ca empatia nu este egala cu batutul pe umar cu resemnarea „lasa ca treci tu si peste asta”, ci mai degraba cu imbratisatul si luatul de mana „sunt aici cu tine, te duc io mai departe pe unde nu poti singur”. mno. parere personala.

acum, la moda este self developmentu’, in care positive thinking, si mountain moving, si altele, ne invata pe toti, ca suntem ceea ce dorim, visam, vrem, ca putem sa facem orice dorim, si ca, ceea ce fac altii, nu este treaba noastra, nu ar trebui sa ne atinga. Ma! io am invatat la facultate, cand eram noi mici, ca liberul arbitru e liber arbitru, dar cand liberul arbitru al meu, iti incalca tie drepturile, nu mai e chiar asa liber.

ce vreau sa zic cu asta: ce vreau, cred, doresc si fac eu cu mana mea prin intermediul valorilor mele si arbitrului meu liber, e treaba mea, pana in momentul in care ii afecteaza pe ceilalti. si ceea ce fac liberii arbitrii ai celorlalti, pentru indeplinirea viselor lor, nu ma atinge pana cand nu imi incalca drepturile si libertatile si mai ales ETICA mea. (stiu, stiu, e greu, iar v-am lovit cu etica)

de exemplu: daca eu decid ca vreau sa ii dau Ancai cadou o sticla de Wild Orange ca a facut nu stiu ce, ii dau, ca ii dau eu pentru ca vreau si pentru ca imi e draga. si asta e liberul arbitru al meu. DAR, sa decida un tert ca pentru indeplinirea viselor lui eu am de dat Ancai o sticla de Wild Orange, ca asa a stabilit el despre mine impreuna cu alti terti, este echivalent cu plata impozitelor pentru gropi in Bucuresti: in folosul firmelor de mentenanta gropi, nu al platitorilor de impozite.

pe mine nici nu ma intereseaza ce parere are tertul care imi baga mana in buzunar fara sa ma intrebe. legl exista calificare pentru asta. cat de bine se simte el cu el, si cate argumente are in cap sau cum se poate dezvinovati, si cum imi poate explica ca am auzit sau nu am auzit bine. cumva ca e la mine nu la el, ca nu isi poate asuma deciziile pe care le ia singur. ce vreau sa ne fie tuturor clar, este ca este o energie, care atinge pe cine are de atins. (adica pe cei pe care ii ating energiile, desigur, nu pe ziduri de piatra).

si asta e o energie care ma atinge. deci nu am cum sa o ignor pentru ca sunt eu pozitiva. 🙂

al doilea exemplu: (poate nu ati inteles din primul, mai am). fetele astea influencere care o tineti una si buna cu imputernicirea femeii, excuse me, am o intrebare: in ce oglinda va uitati dupa ce excludeti femei imputernicite din cercurile voastre pentru ca sunt mai imputernicite fata de cat le-ati dat voi voie? (ah, nu, voi nu faceti.. voi aveti argumente cand faceti asta… LOL) ; sau asta cu imputernicirea este la fel de falsa cum e democratia participativa? adica: iti spun care sunt regulile > te las sa le respecti > eu care ar trebui sa lead by example incalc regulile de mine stabilite > cand le incalci si tu, te exclud.

sa stiti ca nici aici nu ma framanta parerea celor care se regasesc in acest exemplu. doar doresc sa subliniez ca niciunul din lupi nu a fost niciodata empatic cu oile. chiar daca nu suntem nici lupi nici oi, ci vorbesc doar din perspectiva exemplului de mai sus.

in concluzie, sa nu ne plictisim: Empatia, inseamna iubirea de aproapele tau mai mult decat de sine, si daca nu te atinge atunci cand aproapelui tau ii e greu pentru ca ai facut ceva aiurea, judecata din Cer, n-are nevoie de argumente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.